Conecteaza-te cu contul de Facebook!
sau
E-mail:
Parola:
 
Conectare
Muzeul de istorie si arheologie din Piatra-Neamt Piatra Neamt. Prezentare si informatii utile despre Muzeul de istorie si arheologie din Piatra-Neamt Piatra Neamt.
Login with Facebook Contul meu Inregistrare Am uitat parola
 Romania
Ultima rezervare: acum 95 minute la Geoagiu Băi

> > > > >

Muzeul de istorie si arheologie din Piatra-Neamt Piatra Neamt

Avându-şi începuturile în anii care au urmat primului război mondial, când profesorul Mihai Stamatin a organizat în incinta Liceului "Petru Rareş" Muzeul Cozla, actualul muzeu de istorie şi arheologie Piatra-Neamţ este rezultatul activităţii laborioase şi pline de pasiune a mai multor generaţii de specialişti, în rândul cărora Constantin Matasă ocupă locul principal. Intelectual cu multiple preocupări pe linie spirituală şi culturală, preotul Constantin Matasă a depistat numeroase staţiuni arheologice în judeţul Neamţ şi a întreprins numeroase sondaje de informare sau săpături sistematice pe baza cărora a înfiinţat în 1934 primul muzeu exclusiv arheologic din Moldova.

Beneficiind de bogăţia în vestigii a zonei şi de colaborarea unor distinşi specialişti din domeniul preistoriei, Constantin Matasă a creat o instituţie muzeală de prestigiu, deţinătoarea celei mai mari colecţii de artă neo-eneolitică din sud-estul Europei. Încă din timpul vieţii sale, o serie de aşezări cucuteniene (Frumuşica-Bodeşti, Izvoare, Calu) au devenit renumite, atât datorită descoperirii unor capodopere ale celei mai prestigioase culturi eneolitice ale Europei vechi, cât şi a publicaţiilor arheologice care au fost întocmite cu contribuţia nemijlocită sau directă a omului de ştiinţă pietrean.

Prin colaboratorii săi externi şi prin angajarea şi formarea unor specialişti proprii, muzeul din Piatra-Neamţ şi-a adus o contribuţie substanţială la cunoaşterea culturii Cucuteni, dar şi la cercetarea altor epoci istorice. 

Expoziţia permanentă prezintă evoluţia comunităţilor umane de pe aceste meleaguri începând cu paleoliticul superior şi până în epoca contemporană.

Sala 1 cuprinde descoperirile cele mai semnificative din paleolitic, mezolitic, neoliticul timpuriu şi mijlociu. Sunt prezentate descoperirile care aparţin aurignacianului (Ceahlău - "Cetăţuie", Bistricioara - "Lutărie"), gravetianului (Ceahlău - "Podiş", "Cetăţica" şi "Bofu Mic", Bistricioara - "Lutărie" şi Bicaz) şi swiderianului (Bicaz-Chei – "Bardos", Ceahlău - "Scaune" şi Piatra-Neamţ – "Poiana-Cireşului"). Pentru neoliticul timpuriu şi mijlociu (cultura Starcevo-Criş, culturile Ceramicii liniare şi Precucuteni) de remarcat sunt descoperirile de la Lunca, Oglinzi, Grumăzeşti, Târpeşti, Traian-"Dealul Fântânilor" şi "Dealul-Viei", Izvoare, Ghigoieşti, Poduri ş.a.

Constituind continuarea pe o treaptă superioară a ultimei faze de evoluţie a culturii Precucuteni, la care s-au adăugat unele influenţe ale culturilor Petreşti şi Gumelniţa, Cultura Cucuteni reprezintă cea mai importanţă civilizaţie a Europei vechi.

Cu o dezvoltare ce durează aproximativ un mileniu (3600-2500 î.Hr.) cultura Cucuteni se remarcă în primul rând prin ceramica pictată cu motive în formă de spirală, meandre sau cercuri, culorile predilecte aplicate înainte de ardere fiind albul, roşul şi negrul-ciocolatiu. Unele reprezentări antropomorfe pictate, deşi sunt schematizate, conferă ceramicii o valoare artistică incontestabilă. Caracteristicile spiritualităţii cucutenienilor sunt reliefate şi prin marele număr de statuete antropomorfe şi zoomorfe de lut ars sau ronde-bosse, despre care se poate afirma că aparţin sculpturii.

Cercetările au demonstrat că această cultură s-a născut într-o zonă relativ restrânsă din Subcarpaţii centrali ai Moldovei, care corespunde în cea mai mare parte cu actualul teritoriu al judeţului Neamţ. În sălile 2-8 ale muzeului sunt prezentate toate cele trei faze de evoluţie ale acestei culturi insistându-se asupra caracteristicilor descoperirilor de la Izvoare – Piatra-Neamţ, Bodeşti - "Frumuşica", Târpeşti, Calu, Răuceşti, Poduri, Traian - "Dealul Fântânilor", Ghelăieşti, Văleni – Piatra-Neamţ, Girov, Lunca, Podei ş.a.

Investigaţiile efectuate pe parcursul a peste şase decenii au permis, pe lângă constituirea celei mai bogate colecţii muzeale din toată aria ocupată odinioară de complexul Ariuşd-Cucuteni-Tripolie, acumularea unui bogat volum de informaţii pe baza cărora s-au adus clarificări în legătură cu succesiunea celor trei faze de evoluţie şi cronologia culturii.

Procesul de trecere de la eneolitic la epoca bronzului (cca. 2500-2000 î.Hr.) este evidenţiat de descoperirile ce aparţin amforelor sferice (Piatra-Neamţ, Calu, Mastacăn, Şerbeşti, Oniceni ş.a.) şi culturilor Horodiştea-Erbiceni (îndeosebi Izvoare şi Târpeşti), iar prima parte a epocii bronzului de vestigiile care sunt atribuite culturii Costişa (sala 9).

Perioada mijlocie ale epocii bronzului (aprox. sec. XVII-XV î.Hr.) este reprezentată prin culturile Costişa (Lunca, Borleşti, Poduri) şi Monteoru, fiind evidenţiate pe teritoriul judeţului Neamţ îndeosebi prin situl de la Costişa, ce se află aproximativ la 30 km sud de Piatra-Neamţ.

La fel de importante sunt vestigiile de la Lunca, Siliştea şi Borleşti.

În perioada târzie a epocii bronzului, teritoriul judeţului Neamţ a fost ocupat de comunităţi ale culturii Noua (cca. 1300-1100 î.Hr.). Pătrunse dinspre est triburile de păstori ale culturii Noua au produs o regrupare demografică şi o restructurare teritorială, modificând baza economică. Dintre cele peste 90 de aşezări şi necropole din care au fost evidenţiate vestigii ale culturii Noua remarcăm siturile de la Ciritei, Doina, Săbăoani, Târpeşti, Davideni, Oglinzi, Răuceşti ş.a. de unde provin materialele expoziţionale din sala 10.

Grupul Corlăteni, care este atribuit Hallstatt-ului tracic, este evidenţiat prin materiale ceramice şi piese de metal descoperite la Târpeşti, Dulceşti, Rădeni ş.a. Pentru hallstatt-ul final şi prima etapă a La-Tene-ului descoperirile de la Lunca şi Vlădiceni documentează că aria de difuziune a aspectului cultural Canlia a inclus în secolele V-III î.Hr. şi zona subcarpatică a Moldovei.

Pentru secolele III-II î.Hr. de o deosebită importanţă sunt descoperirile de la Davideni, Târpeşti, Ghelăieşti şi Ţibucani, care atestă prezenţa bastarnilor (sala 11). Referindu-ne la epoca clasică de dezvoltare a civilizaţiei geto-dacice menţionăm că muzeul din Piatra-Neamţ a adus o contribuţie deosebită la cercetarea staţiunilor de la Bâtca Doamnei, Cozla şi Calu. Pe seama mărturiilor arheologice descoperite în aceste situri şi a datelor înscrise de geograful Ptolemeu în cunoscuta sa carte "Geografia" se identifică actualul municipiu Piatra-Neamţ, cu antica Petrodava.

Petrodava, ca şi celelalte aşezări contemporane de la răsărit de Carpaţi a fost abandonată la puţin timp după încheierea războaielor daco-romane şi constituirea provinciei Dacia, dar aceasta nu a însemnat sfârşitul civilizaţiei dacice în zonă. Acest lucru este documentat de descoperirile care aparţin civilizaţiei dacilor liberi (secolele II-III d.Hr.), aşa cum sunt cele de la Piatra-Neamţ - "Lutărie" şi Dărmăneşti, Homiceni, Vlădiceni Moldoveni, Văleni-Boteşti, Săbăoani ş.a. (sălile 14-15).

În secolul al IV-lea d.Hr. evidenţierea culturii carpice este urmărită în strânsă legătură cu doi factori de maximă importanţă: pe de o parte accentuarea procesului de romanizare şi de integrare în contextul daco-roman predominant la nord de Dunăre, iar pe de altă parte, prezenţa aşezărilor culturii Sântana de Mureş (vezi descoperirile de la Izvoare, Doina, Urecheni, Borşeni, Girov etc.).

Segmentul istoric prins între secolele V-VII d.Hr., cunoscut în literatura de specialitate sub numele de perioada formării poporului român este reprezentat de aşezările Mănoaia, Costişa, Izvoare-Bahna, Târpeşti, Săbăoani, Borşeni şi mai ales Davideni, ultima fiind cea mai mare dintre comunităţile săteşti documentate în spaţiul est carpatic.

Pentru secolele VIII-IX deosebit de importante sunt aşezările de la Brăşăuţi, Borniş, Izvoare-Bahna şi Poiana Dulceşti care aparţin unui orizont cultural ce evidenţiază transformările culturii materiale locale către ceea ce se cunoaşte a fi civilizaţia de tip Dridu, din secolele X-XI.

Dacă pentru secolele XII-XIII datele sunt inegale şi insuficiente, urmare şi a volumului restrâns de săpături sistematice, începând din secolul al XIV-lea materialele astfel datate sunt mult mai numeroase. Cercetările arheologice efectuate pe Bâtca Doamnei au permis identificarea unor locuinţe cu caracter civil şi a unei biserici, după cum investigaţiile întreprinse la Netezi şi Giuleşti au dovedit prezenţa unor curţi boiereşti şi a unor gospodării ţărăneşti. Investigaţiile sistematice efectuate în diverse zone ale judeţului Neamţ au permis descoperirea unor aşezări rurale cum au fost cele de la Borniş-Mâleşti-Obârşia şi Negoieşti, Negreşti-Dolheşti, Cordun, Săbăoani, Corni-Strâmbi ş.a. care adăugate centrelor urbane Piatra lui Crăciun, Neamţ şi Roman întregesc imaginea asupra societăţii româneşti în Evul Mediu.

Folosind mijloace de expunere specifice, sălile 17 şi 19 ale muzeului înfăţişează aspecte semnificative ale evoluţiei economice sociale şi culturale a judeţului Neamţ pe parcursul Evului Mediu, fiind consemnate evenimentele majore care s-au petrecut pe aceste meleaguri, la care localităţile ţinutului Neamţ s-au racordat. 

Un loc aparte îl ocupă Cetatea Neamţ, Curtea Domnească Piatra-Neamţ şi Cetatea Muşatină a Romanului.

Dezvoltarea economică, socială şi culturală a comunităţilor rurale şi urbane în secolele XIX-XX, cât şi participarea locuitorilor judeţului la marile evenimente care s-au petrecut în acest timp (Revoluţia de la 1848, Unirea Principatelor, Războiul de Independenţă, Primul Război Mondial, Marea Unire de la 1918, Al Doilea Război Mondial) sunt evidenţiate în sălile de la etaj, prin numeroase documente, fotografii, arme, medalii şi obiecte de epocă (sălile 20-24).

Sălile 25-26 sunt rezervate cabinetului numismatic.

Sala omagială "Constantin Matasă" prezintă evoluţia muzeografiei nemţene (sala 27), iar pentru prezentarea expoziţiilor temporare a fost reamenajată sala 28.

Ai întrebări? Folosește contul tău de Facebook și întreabă aici!

Biserica Domnească
Impresii de vacanta
Ai fost la Piatra Neamt?
Publică-ți impresiile de vacanță!

Despre Piatra Neamt

Piatra Neamţ este un municipiu situat pe valea Bistriţei în nord-estul României. Oraşul de 135.842 de locuitori în 1992, 115.000 în 2006, este reşedinţa judeţului Neamţ şi datorită frumuseţii arhitectonice cât şi a reliefului a căpătat denumirea de Perla Moldovei. Din punct de vedere industrial este al doilea centru industrial al judeţului după municipiul Roman. Oraşul a cunoscut o dezvoltare economică remarcabilă în ultimul timp, fiind declarat [...]

2
0