Conecteaza-te cu contul de Facebook!
sau
E-mail:
Parola:
 
Conectare
Manastirea Plumbuita Bucuresti. Prezentare si informatii utile despre Manastirea Plumbuita Bucuresti.
Login with Facebook Contul meu Inregistrare Am uitat parola
 Bulgaria
Ultima rezervare: acum 24 minute la Constantin si Elena

> > > > >

Manastirea Plumbuita Bucuresti

Mănăstirea Plumbuita este o mănăstire ortodoxă de călugări, cu hramul Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, situată în cartierul Colentina din Bucureşti, pe un mic deal de pe malul drept al râului Colentina


Prima ctitorire are loc în anul 1560, când voievodul Petru cel Tânăr (1559-1568), fiul lui Mircea Ciobanul şi al Doamnei Chiajna, începe construcţia mănăstirii, care va fi terminată de domnitorul Mihnea Turcitul. În 1585, acesta închină aşezământul mănăstirii Xiropotamu, de la Muntele Athos.

Biserica suferă mari distrugeri în 1595, iar în 1614 este grav afectată de un incendiu. Ajunge în forma sa actuală la a doua rectitorire, din anul 1647, când biserica este rezidită din temelii din porunca domnitorului Matei Basarab, după modelul ctitoriei lui Radu cel Mare de la Dealu, pentru a comemora victoria din 1632 împotriva turcilor. Atunci i se adaugă Casa Domnească şi este întărită cu ziduri mari de apărare. Turnul-clopotniţă este construit între 1802-1806, de egumenul Dionisie din Ianina, după ce clopotniţa mănăstirii fusese grav avariată de cutremurul din 1802


Numele de Plumbuita i-a fost dat de localnici, datorită faptului că biserica a fost multă vreme acoperită cu tablă de plumb. Există şi legende în jurul acestei denumiri. Se spune că numele de Plumbuita vine de la faptul că Matei Basarab, având nevoie de ghiulele în timpul luptei, a dat la topit acoperişul de plumb al mănăstirii pentru a le fabrica. Altă legendă spune că bătălia lui Matei Basarab cu Radu Iliaş, care a avut loc sub zidurile mănăstirii, a fost atât de aprigă, încât mulţimea de ghiulele căzute pe acoperişul bisericii, topindu-se, a dat acoperişului un luciu de plumb.


Biserica mănăstirii, rezidită de Matei Basarab în 1647, are plan triconc, cu turla pe naos, şi prezintă atât caractere arhitecturale tipic munteneşti, cât şi ancadramente de tip gotic la ferestre, care evidenţiază influenţa arhitecturii moldoveneşti. Are ziduri foarte groase, de aproape un metru. Tabloul votiv al bisericii îl înfăţişează pe voievodul-ctitor Matei Basarab.


Mănăstirea devine un monument de referinţă pentru istoria culturală a Bucureştiului, începând de la sfârşitul secolului al XVI-lea. În 1573, se înfiinţează aici prima tiparniţă din Bucureşti, prin grija voievodului Alexandru al II-lea Mircea şi a soţiei sale, Ecaterina Salvarezzo. Aceasta este a treia tiparniţă înfiinţată în Ţara Românească, după cea a ieromonahului Macarie, înfiinţată în 1508 la Mănăstirea Dealu de Radu cel Mare (1495-1508); şi după cea întemeiată în 1544 sub Radu Paisie (1535-1545) la Târgovişte, condusă de logofătul Dimitrie Liubavici, în care s-a format ca tipograf diaconul Coresi.


Tiparul, executat sub îndrumarea monahului Lavrentie şi a ucenicului Iovan, prezintă particularităţi specifice, unice în istoria tiparului românesc, care nu pot fi confundate cu alte caractere poligrafice din Transilvania sau Ţara Românească. În 1582, apar aici primele cărţi tipărite în Bucureşti: două Tetraevangheliare şi o Psaltire (din care se păstrează numai un fragment, în Biblioteca Naţională din Sofia).
Situată într-o poziţie strategică, la ieşirea din Bucureşti, pe un mic deal de pe malul râului Colentina, mănăstirea joacă un rol important în apărarea oraşului. În 1632, lângă mănăstire se dă o bătălie cu miză importantă, între oastea Ţării Româneşti, condusă de Matei Basarab, şi oastea turcă, în frunte cu Radu Iliaşi. Acesta din urmă fusese trimis de sultan pentru a îl înlătura din scaun pe Matei Basarab, urmând să să instaleze în locul său un domnitor numit de Poarta Otomană. Bătălia este câştigată de Matei Basarab, care rămâne astfel pe tronul Ţării Româneşti.

În timpul Revoluţiei de la 1848, fără acordul autorităţilor bisericeşti, mănăstirea este transformată în închisoare politică. În luna octombrie 1848, autorităţile vremii arestează şi încarcerează în beciurile de la Plumbuita o parte din capii Revoluţiei
Începând cu secolul al XIX-lea, mănăstirea traversează o lungă perioadă de decădere. Cutremurul din 1802 afectează grav mănăstirea şi clopotniţa. Acestea sunt reparate ulterior de egumenul Dionisie din Ianina, fost egumen al Mănăstirii Xiropotamu de la Muntele Athos.

Odată cu secularizarea averilor mănăstireşti, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, toate averile mănăstirii trec în proprietatea statului. Mănăstirea este părăsită, fiind transformată în biserică de mir.

Ansamblul actual al mănăstirii cuprinde:
    * biserica mănăstirii, de plan triconc, cu turla pe naos
    * turnul clopotniţă
    * chiliile
    * Casa Domnească

În interiorul bisericii se află moaşte ale Sfântului Ierarh Nicolae şi ale Sfinţilor Mucenici Gheorghe, Pantelimon şi Ioan cel Nou de la Suceava.

Ai întrebări? Folosește contul tău de Facebook și întreabă aici!

Biserica domneasca

Despre Bucuresti

Municipiul Bucuresti este situat in Campia Vlasiei, subunitate a Campiei Romane, si este asezat pe raul Dambovita. Campia Bucurestilor s-a format prin retragerea treptata a lacului cuaternar, ca urmare a miscarii de inaltime a Carpatilor si Subcarpatilor si a intenselor aluvionari, care vor fi acoperite mai tarziu de loess. Capitala Romaniei, este cel mai populat oras, centru industrial si comercial al tarii, iar populatia de aproximativ 2 mili [...]

1
0