Conecteaza-te cu contul de Facebook!
sau
E-mail:
Parola:
 
Conectare
Ghid turistic Bacau. Informatii utile, galerie foto, harta, transportul in comun, sfaturi pentru turisti, etc.
Login with Facebook Contul meu Inregistrare Am uitat parola
 Romania
Ultima rezervare: acum 5 minute la Eforie Nord

> > > Ghid turistic

Ghid turistic judetul Bacau

Asezare

Bacăul este judeţ în regiunea Moldova din România. Suprafaţa: 6.603 km²; reşedinţa: municipiul Bacău; principalele cursuri de apă: Siret, Bistrita, Trotuş, Tazlău, Berheci, Zeletin; principalele lacuri: Bălătău (baraj natural), Belci, Poiana Uzului (alimentare cu apă), Racova, Gârleni, Şerbăneşti şi Lilieci (hidroenergetice); altitudine maximă: vf. Grinduşu (M. Tarcău) 1.664 m, vf. Nemira 1.648 m, vf. Şandru Mare 1.639 m (M. Nemira). Judeţe vecine: la est- judeţul Vaslui, la sud- judeţul Vrancea, la vest- judeţul Covasna şi judeţul Harghita, la nord- judeţul Neamţ.

Biserici si manastiri

Biserica Sfantul Ilie, Bacau

Biserica Sfântul Ilie din Bacău este prima biserică ortodoxă de stil vechi a cărei construcţie a demarat chiar după Revoluţia din 1989. Ideea că acest sfânt lăcaş să fie înălţat, s-a produs chiar în noaptea de 22 decembrie, când Preasfinţitul Ghenadie se afla la spovedit creştinii din Bacău. La scurt timp după aplanarea stării de conflict din ţară, un grup de creştini a înaintat o cerere Mitropolitului Silvestru, pentru înfiinţarea unei parohii, s-a primit aviz favorabil din partea Mitropoliei Slătioara.

Biserica Sfântul Nicolae, Bacău

La iniţiativa slujitorilor şi enoriaşilor vechii biserici "Sf Nicolae" având ca promotori pe protopopul Ioan Enache Petrovici şi căminarul Pavel Cristea, acest lăcaş a avut ca prim arhitect şi antreprenor pe Ioan Făgăraş. Iniţiativa de construcţie a fost luată în anii 1838 - 1839 şi cu sprijinul numeroşilor ctitori. Biserica a fost înălţată în anul 1848, când a fost sfinţită de Episcopul Veniamin Roset. Catedrala "Sf Nicolae" are un aspect maiestuos, fiind zidită în stil neoclasic, cu două turnuri în partea de vest. Spaţiul interior este împărţit în stilul formelor tradiţionale, cu un altar foarte bine proporţionat, un naos ce se remarcă prin acurateţea liniei arhitectonice şi un pronaos mic. Pictura locaşului este distinsă. Ultima restaurare a picturii a fost realizată în anii 1999 - 2000. În apropierea catedralei, arheologii au descoperit temelia unei biserici din sec. al XVI - lea, mărturii ale arhitecturii medievale.

Biserica Precista, Bacău

Biserica Precista, cu hramul Adormirea Maicii Domnului, parte componentă a Complexului architectonic al Curţilor domneşti din Bacău, a fost construită încă din timpul domniei lui Ştefan cel Mare, de către fiul său, Alexandru, fiind sfiinţită pentru prima dată la 1 ianuarie 1491. Este construită din piatră şi cărămidă aparentă, în stilul ctitoriilor domneşti din această perioadă. Ctitorul bisericii Alexandru Voievod, a dăruit lăcaşul cu proprietăţi şi bunuri materiale, între acestea putem menţiona un Tetraevanghel dăruit la 23 aprilie 1941, un Panaghiar precum şi alte obiecte sfinte. La porunca lui Alexandru, la 1494 - s-a aşezat în interiorul bisericii o piatră de mormânt, atribuită unui fiu al voievodului, descoperită in anul 1911 de către arhitectul Virgil Drăghiceanu, decorată în stil gotic şi aflată în prezent în custodia Complexului Muzeal “Iulian Antonescu” din Bacău.

Catedrala Ortodoxă Înălţarea Domnului, Bacău

În perioada 1995 - 2000 Consiliul Judeţean a finanţat şi finalizat trei obiective de investiţii, respectiv: Adăpost de apărare civilă, Centrul de conservare şi valorificare a tradiţiei şi creaţiei populare şi Depozit pentru păstrarea valorilor de patrimoniu cultural şi carte veche. Aceste obiective au fost realizate la subsolurile Catedralei Ortodoxe. Pentru mărirea ritmului de execuţie şi asigurarea unei finanţări susţinute şi ritmice Consiliul Judeţean a hotărât în octombrie 2000 preluarea, în vederea finanţării în totalitate a obiectivului sus menţionat.

Mănăstirea Ciolpani, Buhuşi

Schitul iniţial a fost ridicat de suliţaşul Ciolpan care s-a şi călugărit aici în vremea lui Petru Şchiopu. Acest schit s-a păstrat până în 1730, după care Teodosie Cantacuzino a zidit pe acel loc o bisericuţă din lemn care mai există şi astăzi. Lăcaşul monahal a fost desfiinţat în 1959, recăpătându-şi statutul în 1992. Oferă posibilităţi de cazare.

Altele

  • Statuia lui Ştefan cel Mare este unul din principalele obiective turistice ale oraşului. Aceasta a devenit celebră încă de la inaugurare, datorită dificultăţilor întâmpinate de Victor Ciorbea, primul ministru al României la data inaugurării, în contextul dezvelirii statuii.
  • Bacău include de asemenea statuia lui George Bacovia, opera sculptorului Constantin Popovici (1938-1995), amplasată în centrul oraşului, precum şi statui ale unor personalităţi celebre ale României care se pot găsi în Parcul Cancicov.
  • De asemenea în Bacău există şi acum Biserica şi ruinele Curţii Domneşti unde a locuit Alexandru-Vodă, fiul şi coregentul lui Ştefan cel Mare. Biserica, pe numele ei Precista, a fost zidită în anul 1491, fiind tipică pentru seria ctitoriilor domneşti din acel veac. Biserica a fost renovată de Vasile Lupu în 1641, fiind apoi închinată ctitoriei sale, Sfinţii Trei Ierarhi, de la Iaşi.
  • Parcul dendrologic Hemeiuşi, situat la nord de Bacău are o suprafaţă de 47,5 ha. Aici cresc peste 500 specii de plante lemnoase, dintre care 370 exotice. 
  • Insula de agrement Este o insulă artificială, creată în mijlocul unui lac format de râul Bistriţa, amenajată pentru agrement, cu locuri de plajă şi pentru practicarea sporturilor în aer liber. Se pot face plimbări cu barca în jurul insulei. 
  • Teatrul George Bacovia În Bacău teatrul are vechi tradiţii, primul spectacol teatral a avut loc în 1946, când s-a pus în scenă o piesă de Vasile Alecsandri. La început, neavând un spaţiu propriu, reprezentaţiile se ţineau în nişte barăci de scânduri. Abia în 1948 i s-a repartizat actuala clădire. 
  • Tescani. În localitate funcţionează un centru cultural, în conacul lăsat prin testament statului român de compozitorul George Enescu şi de soţia sa Maria Tescanu Rosetti.

Sursa: Wikipedia.org